Ce este încrederea în sine?
Spre deosebire de stima de sine, încrederea în sine este de obicei definită de specialiști ca fiind nivelul ridicat de certitudine al individului în raport cu propriile abilități, capacități și judecăți. Este despre încrederea în propriul potențial de a face față provocărilor zilnice cu succes.
Încrederea în sine este reacția emoțională prin care evaluez măsura în care ceea ce eu aleg să fiu se transpune în realitate și se construiește cu fiecare experiență pe care o avem.
Încrederea în sine este emoția care îmi spune mie că succesul este posibil, chiar și pentru mine.
Ce este stima de sine?
Psihologul Nathaniel Branden propune următoarea definiție în cartea sa „Cei șase piloni ai stimei de sine”: stima de sine este disponibilitatea unei persoane de a crede că este competentă să facă față provocărilor vieții și că merită să fie fericită.
Stima de sine reprezintă conștiința valorii personale. Este construită pe baza aspirațiilor pe care mi le-am asumat și care s-au transformat în realitate.
Așadar, ce trebuie să ținem minte despre stima de sine și încrederea în sine?
Stima de sine ține de aspirațiile mele, deci de ce îmi spun că merit. Încrederea în sine ține de capacitățile mele, deci de ce îmi spun că pot. Și este dincolo de ce îmi spun, pentru că este și ceea ce simt și gândesc în același timp.
Există stimă de sine fără încredere în sine?
Nu, deoarece nivelul aspirațiilor mele este dat de încrederea pe care eu o am în mine. De altfel Nathaniel Branden arată în cartea sa că încrederea în sine este unul dintre cele 6 elemente care construiesc stima de sine alături de: acceptarea de sine, capacitatea de a trăi conștient, responsabilitatea deplină față de propria viață, capacitatea de a avea un plan de viață cu obiective clare și integritate.
Dar încredere în sine fără stimă de sine?
Nu, dar relația aceasta este una generativă.
Ne naștem cu încrederea de sine sau se formează?
Răspunsul corect este DA. Partea personalității cu care ne naștem este temperamentul. În funcție de trăsăturile temperamentului avem predilecție pentru a avea mai multă sau mai puțină încredere în sine, așa cum am definit-o mai sus.
Dar partea esențială sunt experiențele formatoare și susținerea emoțională primită sau nu în primii ani de viață. Încrederea în sine este construită de aceste experiențe și este modelată de interacțiunea cu cei din jurul nostru.
Ne naștem cu stima de sine sau se formează?
Dacă încrederea în sine este o stare emoțională, stima de sine este un construct, parte a imaginii de sine. Ca urmare nu ne naștem cu stimă de sine, pentru ca nu este ceva fiziologic (cum e emoția), ci neuro-psihic. Deci stima de sine se formează în timp, odată cu conștiința propriei identități.
Cum se poartă în viața de zi cu zi o persoană cu stimă de sine scăzută și una cu stimă de sine ridicată?
Este important să ținem minte că o persoană cu stimă de sine scăzută are și un deficit de încredere în sine, iar o persoană cu stimă de sine ridicată are și un nivel bun al încrederii în sine. Așadar cele două sunt corelate.
Stima de sine scăzută se asociază cu:
- frica de expunere, frica de umilire și eșec
- reacții defensive, resemnare, anxietate
- imagine negativă despre sine
- teama de necunoscut, de nefamiliar
O persoană cu un nivel ridicat al stimei de sine:
- are obiective personale valoroase și solicitante
- face față necazurilor eșecurilor
- este ambițioasă pe toate planurile
- comunică deschis, onest și adecvat
- are capacitatea de a gestiona schimbarea
- are capacitatea de a-și recunoaște greșelile
Cum se manifestă în viața de zi cu zi o persoană cu încrederea in sine scăzută?
Pe plan intern, o percepție negativă asupra sinelui se manifestă adesea ca auto-critică. Exemple comune de dialog intern negativ includ:
- Nu-mi place nimic cu adevărat despre mine.
- Nu mă voi descurca niciodată destul de bine la școală sau la lucru, nu voi reuși.
- Nu sunt vrednic de a face lucruri care mă interesează cu adevărat.
- Alți oameni merită mai mult fericire decât mine.
- Nimeni nu vrea să audă despre viața mea sau despre problemele cu care mă confrunt.
- E vina mea că nu găsesc oameni care sunt potriviți pentru mine. Oamenii buni nu ar vrea să fie într-o relație cu mine, oricum.
Ce alte consecințe are asupra persoanelor un nivel scăzut al stimei de sine?
Oamenii se pot confrunta cu un nivel scăzut de stima de sine în moduri diferite. Potrivit cercetărilor, gradul scăzut de stima de sine se prezintă adesea într-unul din cele trei moduri:
- Sindromul impostorului: O persoană se folosește de propriile realizări sau prezintă o încredere de sine falsă, pentru a-și masca nesiguranța. Se tem că eșecul va dezvălui sinele lor adevărat, defectuos. Persoana poate apela la perfecționism sau amânare pentru a face față acestei anxietăți.
- Rebeliunea: O persoană prezintă indiferență în fața părerii celorlalți despre propria persoană, aspect care este total fals. Sentimentele sale de inferioritate se pot manifesta sub formă de furie sau învinovățire. Persoana în cauza poate sfida autoritățile sau va încălca legi, în semn de rebeliune.
- Victimizare: O persoană crede că este complet neajutorată în fața provocărilor. Ea poate apela la compătimire de sine, pentru a evita confruntarea cu anumite situații. Victimele se bazează adesea pe alții pentru a le salva sau pentru a le îndruma.
