Deoarece este important să avem un punct de pornire clar, definiția de lucru pe care o propun pentru zona de confort este următoarea: ”zona de confort este echivalentul comportamentelor și activităților exersate sau repetitive, cunoscute și stăpânite, cât să-i dea persoanei o stare subiectivă de siguranță psihologică”.
Această definiție de lucru pune accentul pe două elemente esențiale:
- Zona de confort este alcătuită din activități exersate sau repetitive, din care mare parte au trecut din zona funcțiilor cognitive executive[1] în cea a funcțiilor automate.
- Atâta timp cât stăm în zona de confort, acest lucru aduce sau menține o stare de siguranță psihologică, care este percepută în parametri subiectivi de fiecare persoană.
Cum devine zona de confort toxică?
Acum că am explicat succint contextul vreau să adresez un alt aspect. Imediat ai citit titlul probabil că ți-ai pus imediat întrebarea: ”Este oare posibil ca zona de confort să devină toxică?” Ei bine, în cele ce urmează vrea să argumentez în această direcție și nu rămâne decât să decizi la final care este perspectiva ta.
Toxicitatea apare într-un spațiu, sau o incintă, atunci când acolo pătrunde sau se activează un element toxic pentru ocupanții acelui spațiu. Dacă ne gândim la mentalul nostru, în același mod, zona de confort poate deveni toxică atunci când acolo pătrund sau se activează convingeri sau comportamente toxice, adică din acelea care se întorc împotriva propriei stări de bine, a propriei identități sau a propriilor obiective, aspirații și idealuri.
Psihologii spun că aceste comportamentele toxice maschează, în general, o stimă de sine foarte scăzută și un sentiment de insecuritate al persoanei respective. Sunt însoțite adesea de convingeri eronate, care alimentează un asemenea fel de a fi.
Ca să aduc și câteva date, vreau să menționez că o echipă de psihologi de la Universitatea Georgetown din SUA, a realizat un studiu cu privire la efectele negative ale relațiilor toxice la locul de muncă. Răspunsurile celor intervievați au arătat că 98% dintre aceștia au trecut prin cel puțin o experiență de acest fel. Mai mult, 80% dintre respondenți au declarat că sunt conștienți că au pierdut timpul încercând să gestioneze comportamentele toxice, iar 78% au spus că, din această cauză, randamentul lor a scăzut semnificativ.
Așadar, cum ajunge zona de confort să devină toxică? Din experiența mea de peste 10 ani în coaching am văzut cel mai des următoarele trei mecanisme:
- Prin activarea sau intensificarea unor convingeri limitatoare foarte nocive (de exemplu: nu sunt bun de nimic, eu nu am cum să reușesc, nu fac decât să stric totul, etc)
- Prin deteriorarea puternică a încrederii în sine și a stimei de sine
- Ca urmare a schemelor cognitive dezadaptative timpurii, care sunt tipare emoționale și cognitive prin care ne autosabotăm, care debutează devreme pe parcursul dezvoltării individului și care se repetă de-a lungul vieții.
Ce faci când ai o relație debalansată cu eșecul?
Un element care afectează rapid ”zona de confort” prin aportul toxic este relația debalansată cu eșecul. Fie că vine din feedback-ul alterat al celor din poziții de autoritate, dintr-un mix de convingeri și norme sociale, sau are ca sursă nevoi emoționale exprimate prin comportamente dezadaptative, relația cu eșecul poate ajunge pe o pantă negativă.
Uneori eșecul te poate ajuta să obții dragoste de la oamenii din jurul tău. Prietenii și familia îți vor spune „Nu e vina ta” și, te vor bate pe umăr și îți vor oferi un tratament special. Eșecul te poate menține conectat cu prietenii sau familia, mai ales dacă nici ei nu fac nimic deosebit cu viața lor.
Dacă eșecul este zona ta de confort, te vei autosabota întotdeauna până când îți vei confrunta obiceiurile proaste. Dacă te hrănești în secret cu drama pe care eșecul o creează în viața ta, te face să te simți special și important. Și așa eșecul cronic este o modalitate de a rămâne în siguranță. Succesul ar putea aduce incertitudine și este mai ușor să rămâi acolo unde ești decât să te confrunți cu un viitor incert.
Unii oameni se simt mai confortabili într-o situație proastă pe care o cunosc, decât să se adapteze la succes. Atâta timp cât îți este frică să-ți asumi responsabilitățile care vin odată cu succesul, vei rămâne blocat într-o buclă care duce numai la eșec. Jim Rohn, unu dintre mentorii mei virtuali, a spus că suntem suma celor cinci persoane cu care petrecem cel mai mult timp. Dacă toți prietenii tăi sunt nefericiți în viață, cum te poți aștepta să fii diferit?
Ce acțiuni ai la îndemână pentru a te auto-actualiza?
Oricare ar fi motivul pentru care în zona ta de confort au intrat comportamente toxice, este cazul să faci ceva rapid. Iată câteva recomandări, de la cele mai complexe la cele foarte simple.
1) Primul și cel mai important pas este să asculți ce îți spun despre tine oameni în care ai încredere și pe care îi apreciezi: un mentor, un prieten de nădejde, cineva foarte apropiat. Este foarte util să le cerem unor astfel de oameni să ne spună ce văd la modul în care acționăm și ne comportăm. Este bine să lăsăm ca oglinda clară pe care acești oameni ne-o pun în față să ne dea repere clare pentru schimbare.
2) O altă opțiune este să faci o serie de sesiuni de life coaching sau chiar să mergi la psiholog pentru a identifica cea mai bună cale pentru a elimina comportamentele toxice și a intra pe un parcurs generativ sau de auto-actualizare. Există un tip de coaching numit coaching generativ care presupune implicarea persoanei într-un proces evolutiv la nivel de identitate și aduce rezultate care de obicei sunt complet noi, nu doar îmbunătățiri ale unor performanțe anterioare.
3) Cel mai la îndemână mod de a acționa rămâne auto-observarea, pentru a conștientiza ”din interior” care sunt comportamentele care creează o stare de bine, de eliberare în interiorul nostru și care sunt cele care dimpotrivă produc o strângere, o contracție sau chiar o senzație de durere. Simplul fapt de a nota aceste observații într-un mic jurnal poate declanșa conștientizări puternice și intenția a de a acționa, apelând la ajutor de specialitate, pentru a rezolva comportamentele de auto-sabotare.
4) Încă și mai simplu este să fii mereu interesat și deschis pentru a învăța din domenii cum sunt psihologia, neuroștiințele, autocunoaștere și dezvoltarea personală. Fă-ți un obicei sănătos din a căuta să citești în fiecare zi 15-30 de minute informații din ariile acestea și vei vedea că îți vor ”deschide ochii”. Sunt atăt de multe podcasturi grozave pe YouTube realizate de oameni de știință sau autori excelenți care invită oameni de științp care te pot fascina până la urmă.
[1] Funcțiile cognitive executive sunt definite ca acele funcții cognitive de nivel înalt care exercită control și direcționare (de exemplu, planificare, monitorizare, activare, comutare și inhibare) asupra funcțiilor de nivel inferior, mai automate.
